Discrepanta
Teoria corpuscularã a materiei, acum modelul corpuscular al materiei,
are o istorie lungã.
Incã din antichitate, Democrit descoperã ideia de atom.
Aristotel spunea cã materia este compusã din patru elemente:
pãmânt; apã; aer si foc.
De atunci, cunoasterea s-a dezvoltat cu convingerea cã materia existã
sub formã
de corpusculi pânã în zilele noastre, fiecare fenomen se
presupunea a fi compus din atomi.
Cunoasterea a evoluat de la elementele lui Aristotel la Dalton,
care a identificat experimental atomul de gaz.
Surpriza a venit de la descoperirea atomului de electricitate negativã
si a fotoliului sãu pozitiv.
Atomul de electricitate a deschis calea descoperirii particulelor elementare.
In 1905 Einstein propune dualismul luminii, pemru a explica
fenomenul fotovoltaic, atomul de luminã numind-ul foton.
Louis de Broglie generalizeazã dualismul undã corpuscul, la
toate particulele materiale.
Mai concret, unda este în acelasi timp si corpuscul si undã.
Istoric, este de asteptat ca starea fundamentalã a existentei sã
fie unda, energia.
Aplicând interpretarea corpuscularã în cunoasterea structurii
interne a soarelui
s-a estimat cã nucleul soarelui are temperatura de 15 milioane de grade
Celsius.
Aplicând interpretarea vectorialã, am descoperit cã nucleul
soarelui are
temperatura de munus 273 de grade Celsius si cã el,
nucleul este circuitul electric care genereazã câmpul magnetic
al sistemului solar.
Aceastã dicrepantã aratã clar, cã una din cele
douã interpretãri este gresitã.
Vor urma analize temeinice ale modurilor de interpretare
si numai argumentele lor vor decide care interpretare este grsitã.
Rezultatul interpretarii corpusculare este consecinta interactiunii fenomenelor
din interiorul soarelui, potrivit fortelor de atractie gravitationalã
dintre atomi.
Rezultatul interpretarii vectoriale este consecinta interpretãrii fenomenelor
din interiorul soarelui, de interactiunile energiei cu proprietãti
vectoriale.
Când una dintre cele douã interpretãri dispare, fenomenele
naturii nu se vor modifica,
doar in mintea noastrã fenomenele vor fi sau nu vor fi mai clare.
