Ierarhia existentei
1 – Vector existentă ==> structuri de vectori existentă ==> oscilatoare
2 – Oscilator ==> structuri de oscilatoare ==> atomi
3 – Atom ==> structuri de atomi
- nebuloase
- stele
- galaxii
- ...

1 - Vector existentă.
Câmpului vectorial, îi percepem numai proprietătile de spatiu - spatiul vid, eterul.
Pe intervalul de orientare de la antiparalel la paralel, vectorii isi exercită proprietătile de polaritate si fortă, în tendinta de revenire la orientarea neutră. In acest interval, vectorii au orientarea unui câmp de forte - FLUEN. Il cunoastem ca magnetism si electricitate pentru efectele lor, sau electromagnetism, pentru interdependenta lor.
2 - Oscilator
Existenta oscilatorului, este existenta proprietătilor de substantă - atomul de hidrogem.
Existenta oscilatorului, este functionalitatea - spiritul proprietătilor vectorilior.
Când spiritul dispare, vectorii oscilatorului redevin neutri - spatiu vid. Oscilatorul este spirit! Substanta este spirit!
Dacă proprietătile oscilatorului sunt functionalitatea proprietătilor vectorilor, putem gândi, că si proprietătile vectorilor, sunt la rândul lor, functionalitatea a ceva inaccesibil perceptiilor noastre.
Inductie. Oscilatorul este inclus în câmpul vectorial - în spatiu.
Variatia amplitudinii oscilatiilor, este o extindere/restrângere a conturului polarizat, în câmpul vectorial neutru - polarizare/neutralizare/polarizare/neutralizare/…
Deci, dilatare/contractare = fluen/eter/fluen/eter/…
Fluenul nu se deplasează! Fluenul îsi propagă polaritatea! Se deplasează informatia, cu viteza "c" - inductia. Asa cum se propagă si undele si curentul electric.
Limita maximă. Când polaritatea oscilatorului absoarbe o "altă polaritate", cele două polarităti se compun si amplitudinea oscilatiei creste peste limita maximă si se desprinde prin inductie un oscilator călător - se emite o undă.
Limita minimă. Este amortizarea oscilatiilor, până când cei doi tori au vectorii cu polaritătile total închise, deci fără forte - oscilator blocat (neutron).
Concluzii:
- Toate proprietătile substantei, sunt ipostaze de fluen.
- Toate fenomenele naturii, sunt interactiuni de fluen.
- Natura este existentă efemeră.
- Natura este timp!
- Timpul este existenta! (măsura existentei - viata)

Spatiu fără impurităti
Cum percep spatiul? Spatiul este existenta. Spatiul este finit, omogen, si discret, deci are o structură, este tridimensional si nu are dimensiunea timp.
Proprietătile lui, sunt demonstrate de propagarea luminii.
Spatiul are multiple interpretări de forma "câmp". Exemplul elocvent este eterul.
Eterul este interpretarea spatiului
Proprietătile eterului, sunt proprietătile spatiului. Spatiul este "câmp neutru", care poate fi polarizat, asa cum un izolator poate fi "electrizat". Polarizarea spatiului, este fenomenul fundamental ce adaugă existentei dimensiunea timp si proprietătile de substantă:
elasticitate, duritate, interactiune, etc.
Spatiul polarizat, este "spatiu mobil" în spatiul fix, din care face parte.
Spatiul polarizat, este FLUEN.
Toate legile dinamicii isi găsesc explicatiile în mobilitatea spatiului polarizat.
Pamântul, soarele, galaxia, universul, sunt toate spatiu polarizat în continuă miscare (Mach).
Prin urmare, nu există referintă, spatiu fix, între bratele interferometrului lui Michelson. Spatiu fix nu există!

Demonstratie
Cele două curbe antagoniste din desenul alăturat, reprezintă viteza miscării de rotatie în vârtejul solar, dar au si alte interpretări.
Spre exemplu, curba de culoare neagră, exprimă si actiunea spatiului polarizat (electric si magnetic), cu imensele forte centripete si efectele lor.
Curba de culoare albastră, arată si efectele fortelor centripete - radiatii si efectele lor.