Repetãm,
repetãm, sã inteleagã si copiii
Functionarea unui oscilator electromagnetic stationar:
Explicatiile sunt rationale si logice, numai dacã admitem natura vectorialã
a spatiului.
In spatiul vectorial, considerãm un curent vectorial închis,
un inel, un tor "electric"
Torul electric fiind spatiu vectorial, induce în jurul lui un tor "magnetic".
Cei doi tori legati ortogonal, ca douã zale de lant, compun o interactiune
electromagneticã centripetã.
Aceasta este un oscilator electromagnetic statuionar, cu loc si energie conservate
- un nucleon.
Cum se emite si cum se propagã un oscilator electromagnetic cãlãtor:
Când un nucleon primeste energie din exterior, oscilatia lui emite plusul
de energie, în forma unui tor "electric".
Emite un foton!
Torul electric induce toatã energia formând ortogonal un tor
magnetic si "dispare".
Torul magnetic continuã oscilatia undei, inducând un nou tor
electric exact în partea opusã celui dispãrut deci, locul
torului electric a fost "mutat" (indus) din spate în fatã,
pãsind în spatiu (propagarea).
Acesta este oscilatorul electromagnetic cãlãtor! - fotonul
Fiecare tor indus, odatã cu translatia pe directia de propagare, induce
polaritatea decalatãîn plan trasversal cu 90 de grade, oscilatorul
induce astfel si o rotatie.
Viteza de rotatie este egalã cu jumatate din frecventã (f /
2)
Retinem cã fotonul este o undã electromagneticã,
un oscilator vectorial ortogonal (o sferã), care se propagã
în spatiul vectorial,
cu translatie, rotatie, energie, frecventã si lungime de undã
constante.
Copiilor din clasele primare, le spunem cã fotonul are douã
picioare: electric si magnetic.
Unda electromagneticã se propagã ca volum de oscilatii si are
geometria unei sfere alungite pe directia propagãrii.
Volumul unui foton este determinat de lungimea de undã.
Spatiul si gravitatia (forta electromagneticã centripetã), îsi
aratã natura electromagneticã,
curbând traiectoria fotonilor, proportional cu volumul lor (interactiune
atribuitã gresit, reflectãrii de ionosferã)
Spatiul, compune interactiunea electromagneticã centripetã si
cu aceasta compune, leagã si formeazã structuri materiale.
Unele proprietãti
ale undelor electromagnetice:
Unda electromagneticã este o pertubatie în spatiul vectorial,
un sir de cuante de energie (Planck), de fotoni (Einsten), de sfere (Newton).
Sferele sunt obiecte de consistenta spatiului si constituie un oscilator
vectorial cu autopropagare.
Nu trec prin "cusca lui Faraday", se destramã, dar trec prin
substantã densã, în raport cu frecventa (volumul).
Sunt în acord cu legile mecanicii.
Interactioneazã cu "gravitatia", ca si celelalte obiecte,
dar în functie de volumul lor.
In desen se observã cã spatiul vectorial stationeazã,
numai informatia se propagã