Atom - structurã de curenti vectoriali
Spatiul are structura vectorial ortogonalã (electromagneticã)
Structura vectorial ortogonalã se organizeazã în oscilatoare.
Oscilatorul este compus din doi curenti vectoriali, I1 si I2, legati ortogonal (electromagnetic).
Pentru I1, I2 reprezintã tensiunea sa (U1, câmpul magnetic) si invers, pentru I2, I1 reprezintã tensiunea sa (U2, câmpul magnetic).
Energia unei oscilatii (unei perioade), trebuie sa fie produsul 2UI, constant pentru orice lungime de undã.
Variatia curentului de oscilatie, este "câmpul variabil" constatat de Faraday, component al unei interactiuni vectoriale centripete, si jumatate din energia unei perioade - UI (comparabilã cu constanta lui Planck)
In spectrul de oscilatii vectoriale, oscilatoarele îsi multiplicã energia cu numrul de perioade în unitatea de timp - cu frecventa.
Evident, în frecventã constã si energia interactiunilor lor.
Interactiunile în spatiul vectorial, sunt vectoriale si nemijlocite.
Interactunile sunt centripete (sau centrifuge).
Interactiunile centripete (gravitatia) ale galaxiilor si universului, pot produce iluzia dilatãrii universului.
<
>