Atom -
structurã de curenti vectoriali
Spatiul are structura vectorial ortogonalã (electromagneticã)
Structura vectorial ortogonalã se organizeazã în oscilatoare.
Oscilatorul este compus din doi curenti vectoriali, I1
si I2, legati ortogonal (electromagnetic).
Pentru I1, I2 reprezintã
tensiunea sa (U1, câmpul magnetic) si invers,
pentru I2, I1 reprezintã
tensiunea sa (U2, câmpul magnetic).
Energia unei oscilatii (unei perioade), trebuie sa fie produsul 2UI, constant
pentru orice lungime de undã.
Variatia curentului de oscilatie, este "câmpul variabil" constatat
de Faraday, component al unei interactiuni vectoriale centripete, si jumatate
din energia unei perioade - UI (comparabilã cu constanta lui Planck)
In spectrul de oscilatii vectoriale, oscilatoarele îsi multiplicã
energia cu numrul de perioade în unitatea de timp - cu frecventa.
Evident, în frecventã constã si energia interactiunilor
lor.
Interactiunile în spatiul vectorial, sunt vectoriale si nemijlocite.
Interactunile sunt centripete (sau centrifuge).
Interactiunile centripete (gravitatia) ale galaxiilor si universului, pot
produce iluzia dilatãrii universului.
