Legea lui Ohm

Legea lui Ohm
Spatiul vectorial explicã natura relatiilor dintre tensiune, curent si rezistentã din circuitul electric.
Nucleonul, atomul de hidrogen, este compus din doi curenti vectoriali, identici si ortogonali. Deci, oricare dintre cei doi curenti, poate fi electric sau magnetic.
Acesti curenti, au fiecare polaritãtile lor vectoriale si prezintã simetrie ortogonalã.
Cand mai nulti atomi isi unesc în serie polaritãtile unuia dintre cei doi curenti, fomeazã un potential electric, cu terminalele plus si minus.
Curentii ortogonali rãmasi, sunt acum curenti magnetici, respectiv polaritãti magnetice.
Unind terminalele potentialului cu un conductor, se închide un circuit electric.
La închiderea circuitului electric, cei doi curenti, magnetic si electric, se destind, produc interactiune vectorialã centripetã, tensiune si curent, care se propagã în tot circuitul cu viteza luminii.
Propagarea se produce simultan din ambele terminale, de la plus spre minus si invers.
Rezistenta
Mediul de propagare a interactiunii centripete, sunt polaritãtile atomilor cu simetrie ortogonalã din structura conductorului - conductivitatea.
Atomii fãrã simetrie orogonalã, deviazã directia propagãrii curenãilor magnetici si electrici si genereazã curenti Foucault - rezistivitatea.
Efectul termic
Interactiunile centripete produc efecte termice pe atomii cu simetrie ortogonalã deficitarã din structura conductorului.
In aceste structuri se produc avalanse de interacãiuni centripete la ivelelul legãturilor atomice, care emit radiatii, pânã la transformãri de stare (plasmã).
Aceste efecte sunt în prezent interpretate ca fiind fenomene de "frecare si ciocniri".
Este adevarat cã si interactiunile mecanice, frecare, indoire, rupere, etc. produc interactiuni vectoriale centripete la nivelul legãturilor atomice si emit radiatii.