Paradoxul hidrodinamic
In interpretarea vectorialã, paradoxul hidrodinamic are o explicatie
logicã.
Pe portiunea de cilindru cu diametrul redus, cresterea vitezei de curgere,
polarizeazã vectorii fluidului si formeazã curenti vectoriali.
Curentii vectoriali paraleli, de acelasi sens, genereazã interactiuni
vectoriale centripete.
Interactiunea accelereazã curentii vectoriali, da la periferie spre
centru - "depresiunea"
Este acelasi fenomen, ca si la arcul electrc, calitatea ortogonalã
a vectorilor.
Efectul
Magnus
O sferã, prin rotatie si translatie simultane, produce un vârtej.
Pe o parte a sferei vectorii au acelasi sens si produc interactiuni centripete
(atragere)
Pe celaltã parte, vectorii au sensuri opuse si genereazã interactiuni
centrifuge (respingere)
Tendinta vectorilor spre unificarea orientarii, este o traiectorie turbionarã.
Forta centrifugã
"cea de toate zilele"
Miscarea circularã a unui obiect în jurl unui centru, are propria
rotatie in jurul axei lui.
Vectorii orientati de aceste miscãri, aratã forta centrifugã
"cea de toate zilele"
si natura vectorialã a spatiului.
Concluzii:
Fenomenele dinamice descoprite de Bernoulli si Magnus,
sunt interactiuni ale spatiului vectorial ortogonal.
Ele sunt o familie de interactiuni cu ipostaze de turbioane atmosferice, forta
Coriolis, arcul electric, oscilatii electromagnetoce,
dinamica planetarã - gravitatia.
