Secretul miscãrii inertiale
Studiu
Spatiul vectorial este un mediu de sprijin pentru miscarea corpurilor.
Corpurile, structurile de proprietãti vectoriale sunt fixe în spatiul vectorial.
Realizarea unui sistem de propulsie specific spatial este posibil numai
cunoscând interactiunile corpurilor cu spatiul vectorial.
Exemple:
Pentru a misca un corp în spatiul vectorial este necesarã o fortã, apoi corpul
se miscã inertial, pe directia imprimatã de fortã. Miscarea inertialã este o
interactiune a corpului vectorial, cu spatiul vectorial. Miscarea corpului
orienteazã polaritãtile vectorialor spatiali, paralel cu directia miscãrii.
Polarizãrile paralele se resping radial si formeazã în jurul corpului circuite
vectoriale închise ortogonal, electromagnetice. Astfel, miscarea corpului
genereazã în spatiul din jurul ei, un vehicul electromagnetic, solidar cu
miscarea de rotatie. In calea miscãrii acestui vehicul-undã, polarizãrile
paralele se deschid radial si în spate se închid, cum se credea în antichitate.
Deci unda, oscilaãiile de orientare a polaritãtilor sunt miscarea inertialã.
In atmosferã, miscarea curentilor de aer genereazã asemenea "vehicule",
numite cicloane, sau uragane care demonstreazã fenomenul. Cele mai
"palpabile" exemple sunt ale circulatiei rutiere în curbe, unde forta care
schimbã drectia, tansformã inertia în "fortã centrifugã". Prin urmare,
miscarea inertialã nu este "o proprietate a corpurilor" sunt interactiuni ale
proprietãtilor vectoriale, energie. Miscarea inertialã este un fenomen
electromagnetic, asemeni "focului" generat de perseide
Miscarea inertialã a rotatiei - giroscupul.
Pentru a roti un disc în jurul axului sãu central este necesar un impuls
unghiular, apoi discul se roteste inertial. Rotatia inertialã este interactiunea
discului vectorial, cu spatiul vectorial. Rotatia discului orienteazã
polaritãtile vectorialor spatiali de pe sprafetele discului, în acelasi sens,
generând forte de respingere. Rotatia discului prins între douã suprafete cu
forte de respingere, nu poate iesi din planul de rotatie, fortele de respingere
având rigiditate, demonstratã de experiment. Fortele de respingere deschid
calea miscãrii discului numai în planul de rotatie,
însotit de rigiditatea fortelor generate de rotatia lui.
Date rezultante
In atentia realizãrii unui sistem de propulsie specific spatiului vectorial,
poate fi rigiditatea fortelor generatã de rotatie si în general, fortele de
respingere electrostatice sau electromagnetice.

Ce structura vectorialã produce rigiditate vectorialã (atonicã, nuclearã)?
Fortele de respingere ale orientarii paralele, ar trebui sã frâneze miscarea de
rotatie! Are ceva comun cu miscarea liniarã? Rigiditatea nucleului solar constã
în uriasa densitate si presiune a circuiteleor ortogonale (electromagmetice), la
temperatura de zero Kelvin. Cu stabilitatea planului de rotatie al discului în spatiul
vectorial, doar planul de rotatie al sistemului solar la nivel cosmic se poate
compara. Rotatia discului, giriscopul, prezintã avantajul unui studiu de laborator.
Explicatie probabilã.
Rotatia discului orienteazã polaritãtile spatiului vectorial, în circuite concentric
închise si simultan, circuitele închise ortogonal, magnetice. Atractia
polaritãtilor vectoriale spatiale închise, comprimã centripetal circuitele
ortogonale, generând presiune pe suprafelele discului (rigiditatea).
Circuitele ortogonale extinse în spatiu, "coroana spatialã"
fixeazã în spatiu planul de rotatie al discului., solidar cu miscarea de rotatie.