propagare a oscilatiilor într-un
mediu stabil, depinde de proprietãtile mediului.
Frecventele oscilatiilor acustice emise de o sursã în miscare,
depind de
compunerea vitezelor pe directia miscare-propagare, formând un spectru
de
densitate a frecventelor, de energie. Când viteza liniarã
a sursei depaseste
viteza de propagare a sunetului, rezultã boom-ul sonic. Densitatea
frecventelor,
energia destinde oscilatiile in plan ortogonal. Energia sonicã
din spectrul
de frecvente este incomparabil mai micã decât energia nuclearã
fãrã oscilatii,
din spectrul fortei centripete. Pentru a întelege efectul Doppler,
trebuie mai întâi sã cunostem ce este mediul si spatiul.
Mediul si spatiul
Mediul, în conceptia materialistã este o stare de agregare
a materiei:
substantã solidã, lichidã sau gazoasã, câmp
electromagnetic sau
gravitational etc. în care se desfãsoarã fenomenele
fizice. Spatiul este
considerat o formã de existentã a materiei. In conceptia
vectorialã,
forma fundamentalã de existentã sunt proprietãtile
vectoriale. Proprietãtile
vectoriale constituie spatiul vectorial. Spatiul vectorial este
mediul de
propagare a interactiunilor vectoriale, a energiei. Interactiunile proprietãtilor
vectoriale, energia, au compus formele materiale pe care le cunoastem,
inclusiv formele de mediu. Un exemplu de modul cum energia a compus
formele de materie si de mediu este exact efectul Doppler, realizat însã,
de forta centripetã. Pentru conceptia materialistã, forta
centripetã pur si
simplu nu existã. Spectrul de linii ale atomului de hidrogen, aratã
cã existã.
Forta centripetã a câmpului magnetic încarcã
bateria telefonului cu energie
electricã. Forta centripeta a magnetizmului terestru care a generat
structura
planetei este interpretatã de Isaac Newton ca o fortã de
atractie, fãrã a o
motiva. Din interiorul fenomenului, forta pare a fi o atractie, din afara
fenomenului, forta centripetã comprimã centripetal oscilatiile
substantei,
generând spectrul densitatii energiei, "masa lui Newton".
Oscilatiile
electromagnetice sunt interactiuni ale proprietãtilor vectoriale,
energie, care
propagã informatia polarizãri, orientând polaritãtile
spatiului. Frecventa oscilatiilor
si lungimea de undã sunt mãrimile bine cunoscute ale propagãrii
energiei.
Interactiunile proprietãtilor vectoriale produc si circuite vectoriale
inchise,
care propagã spre centrul aceluiasi plan, diminuarea dimensiunilor.
Propagarea centripetalã în acelasi plan produce forta centripetã,
cauza
enigmaticei forte gravitationale, elaboratã in limitele conceptiei
materialiste.
Forta centripetã,
Fenomen necunoscut pânã acum.
Polarizarea "staticã" a spatiului vectorial, demonstreazã
cã legãturile
polaritãtilor vectoriale au forta maximã doar în linie
dreaptã. Aceastã
proprietate este cauza oscilatiilor "electromagnetice" si a
fortelor naturii.
In consecintã, curburile circuitului vectorial închis, devin
coarde si circuitul
un poligon cu dimensiuni diminuate succesiv spre centrul aceluiasi plan.
Forta centripetã care diminueazã dimensiunea circuitului
sunt intensificarea
fortele de legãturã din circuit, pânã la densitatea
maxim posibilã la centru.
Fiecare din circuitele închise ortogonal compun forta centripetã
spatialã,
rezultând spectrul energiei, arãtat de spectrul de linii
al atomului de hidrogen.
Circuitele orienteazã acul busolei si forta centripetã îi
dã greutate.
