EEG, film color.
Activitatea creierului sunt interactiuni vectoriale, directe cu organele interne
si indirecte cu stimulii mediului extern, prin intermediul organelor de simt.
EEG redã pe ecran grafice, viteza "oscilatiilor cu vârfuri ascutite", a unor
câmpuri electrice. Aceste manifestãri, amintind de "contractia piciorului de
broascã" sunt mai degrabã variatii ale potentialului unor polarizãri vectoriale.
Deci, legãturile neuronilor cu organele interna sunt polarizãri vectoriale.
Dacã este asa, complexitatea activitãtii creierului, poate fi redatã pe ecran, ca
imagine color, cu informatii topologice. Adic? o hartã spectralã completã a
activitãtii creierului, senzorii detectând separat oscilatiile potentialelor L–M–H
functie de frecventã. Sã considerãm senzor, doi conductori paraleli si subtiri,
terminalele pozitive si negative ale douã diode antiparalele, celelalte terminale
fiind legate la bornele unei capacitãti. Potentialul la bornele capacitãtii este atat
cât sã polarizeze direct diodele. Polaritãtile diodelor atrag de la distantã
polaritãtile cu semn opus ale polarizãrilor detectate, închid circuitul si mãresc
potentialul capacitãtii. Potentialul mãrit, constituie informatia activitãtii
populatiei de neuroni pe nuvelele L-M-H. Valoarea potentialului este mãritã
functie de frecventã, diferentiind canalele L-M-H dar reglatã la o valoarea
nacesarã, de valoarea capacitãtii. Prin urmare, valoarea frecventei si capacitãtii,
selecteazã informatia pe canalele L-M-H. Diodele antiparalele si capacitatea
sunt alimentate de o sursã externã stabilã. Rezultã cã activitatea creierului,
prin canalele L-M-H, moduleazã în mod direct, lumina diodelor RGB din
pixelii ecranului. Dupã realizarea legãturilor functionale, canalele L-M-H cu
RGB se pot multiplica pe o matrice de dimensiunea unui stetoscop acustic.
O asemenea structurã, poate fi utilizatã precum un stetoscop, cu care se
vizioneazã filmul activitãtii creierului, tatonând zonele scalpului cu acest
"videoscop". Ecranul poate fi plasat si pe spatele videoscopului.