Interactiuni
in spatiul vectorial.
Fortele centripetã
si centrifugã
sunt generate "în oglindã"
de acelasi fenomen,
de proprietatea de directie a vectorilor.
Atractia maximã
orienteazã
vectorii pe aceeasi directie, coliniari.
Forta centripetã
In circuitele pur vectoriale închise, numite electrice si magnetice,
aceastã
proprietate transformã
arcul de curbã
în linie dreapta, în coardã.
In acest mod, circuitul se restrânge spre centru cu viteza luminii.
Forta de atractie dintre vectori s-a convertit în fortã
centripetã.
Forta centrifugã
Forta centrifugã
este reactia spatiului vectorial la miscarea corpului (circuit deschis).
Miscarea liniarã
orienteazã
vectorii spatiului pe aceeasi directie, fenomen numit inertie.
Schimbarea directiei miscãrii,
schimbã
si directia orientãrii
vectorilor spatiali.
Cele douã
directii vectoriale tangente curbei, formeazã
douã
unghiuri "în oglindã".
Ca si la circuitele inchise, unghiurile devin coarde si forte egale si cu
sens opus.
Coarda exterioarã
reprezintã
forta centrifugã.
Coarda interioarã
reprezintã
forta centripetã,
care curbeazã
miscarea corpului.
Interpretarea aratã
strânsa legaturã
dintre forta centripetã
si forta centrifuga.
Din experimente, forta centrifugã
depinde de viteza corpului
si de unghiul celor doua tangente, respectiv de raza curburii.
Deci, forta centrifugã
este proportionalã
cu viteza si invers propotionalã
cu raza Fcf = v / r
In cazul fortei centripete, viteza atractiei vectoriale
fiind viteza luminii, legea atractiei universale devine: Fcp = c / r2
