ENERGIA INTERACTIUNII
VECTORIALE CENTRIPETE
Acceleratia vectorialã centripetã a pãmântului,
comprimã sferic substanta.
Gradientul de presiune generat de acceleratie, este si gradientul de potential
electric.
Un fenomen de comparartie, este fenomenul piezoelectric.
Gradientul de potential electric, polarizeazã (ionizeazã) substanta.
Procesul de ionizare a substantei, începe cu ionosfera si se terminã
în nucleu.
Aceastã structurã energeticã, este deci, consecinta acceleratiei
centripete.
Pintre efectele acestei structuri energetice, sunt evident, descãecãriele
elctrice.
Toate descãrcãrile elctrice, sunt interactiuni centripete, mai
mici sau mai mari.
In ionosferã aurore, în atmosferã fulgere, în subteran
seisme, în nucleu plasma.
Fulger
Suprafata terei si cea exterioara atmosferei, sunt electric echipotentiale.
Atmosfera din acest spatiu, este deja ionizatã.
Aparitia unui nor în acest spatiu si sub actiunea potentialului electric,
formeazã o multime de curenti paraleli cu acelas sens,
deci o interactine centripetã.
Curentii nefiind omogen distribuiti, axul arcului electric urmeazã
densitatea curentilor
si rezultã forma unui fluviu.
Substanta complexã comprimatãîn ax, este strãpunsã
de densitatea curentului.
In ax, toate legaturile moleculare si atomice, devin curenti paralei si declanseazã
propriile interactiuni centripete,
crescând si mai mult densitatea curentului.
Interactiunile centripete continuã necontenit si în interiorul
pãmântului, proportional cu densitatea si presiunea.
Cele de sub scoartã, seismele, se aseamãnã cu fulgerele,
iar cele din nucleu se aseamãnã cu cele din soare.
Plasma
Interactiunea centripetã, transformã curentii de legaturã
din substantã, în radiatii.
Interactiunea vectorialã centripetã, inchide si deschide curentii
legãturilor atomice.
Inchiderea si deschiderea curentilor de legaturã,
sunt la rândul lor interactiuni centripete, care produc starea de plasmã.
Inchiderea sau deschiderea, produc aceeasi.interactiune (energie cineticã).