Geneza reversibilã
Existenta este energie cu proprietãti vectoriale.
Proprietãtile vectoriale de atragere si respingere sunt proprietãti
de propagare.
Proprietatea vectorialã de atragere are forta maximã pe
directii coliniare,
cu propagare bidirectionalã, formand circuite vectoriale deschise.
- proprietatea de directivitate. Proprietatea vectorialã de respingere
determinã
divergenta, curbarea directiilor coliniare, pânã la închiderea
circuitelor.
In circuitul închis, proprietatea de directivitate genereazã
fortã centripetã.
Variatia centripetalã a dimensiunii circuitului, polarizeazã
spatiul interior si
formeazã un alt circuit închis. Cele douã circuite
sunt închise ortogonal,
fiecare trecand prin interiorul celuilalt. Circuitele închise fiind
multiplu de
circuite paralele se propagã prin respingere bidirectionalã,
fiecare în jurul
celuilalt circuit, pânã la un echilibru. Astfel, fortele
centripete se comprimã
reciproc, formând în centru o structurã cu dimensiune
minimã si densitate
vectorialã maximã numitã substantã - atom
de hidrogen. Aceste interactiuni
produse cu viteza luminii, reprezintã proprietatea de ortogonalitate,
cunscutã
ca "regula burghiului". In norul de hidrogen, proprietatea de
ortogonalitate
formeazã structuri macroscopice, în care unul din circuitele
otogonale îl
înconjoarã total pe celãlalt si îl transformã
în energie potetialã (circuit electric).
Echilibrul celor douã circuite a devenit echilibrul dintre starea
cineticã si starea
potetialã a energiei. Fortele centripete ale energiei cinetice
concentreazã sferic
gazul de hidrogen si dezvoltã spectrul oscilatiilor (temperatura),
formând
corpurile macroscopice numite stele si galaxii - universul.
Temperatura
Stimulii naturii creazã animalelor organele de simt, care transformã
stimuluii,
frecventa oscilatiilor în simturi, între care si simtul tectil,
(cald si rece).
Simturile existã exclusiv în
mintea animalelor. In univers existã doar spectrul
de frecvente, de oscilatii: nu existã luminã, culoare sau
temperaturã, pentru cã
universul nu are organe de simt. Fortele centripete ale circuitelor închise
ortogonal, ridicã exponential presiunea spre centrul stelelor si
amplificã
densitatea propriilor circuite, pânã la solidificare. Nu
confundati presiunea
omogenã a unui compresor, cu presiunea variabilã a circuitelor
vectoriale
închise ortogonal (a fortelor electromagnetice), sau cu presiunea
atractiei
"gravitationale" Amplificarea densitãtii, a presiunii
circuitelor vectoriale
închise ortogonal (magnetice si electrice), determinã spectrul
oscilatiilor.
Incepând de la suprafatã spre centrul stelei, cresterea densitãtii
plasmei
intensificã oscilatiile (temperatura), pânã la o valoare
meximã si apoi coboarã
descriind o conicã, la centru ajungând zero oscilatii (0K).
Interactiunile
proprietãtilor vectoriale, au transformat consecutiv starea de
energie cineticã
în stare de substantã gazoasã, în stare lichidã
si apoi în starea de energie
potentialã solidã (0K). In acest ciclu, fortele centripete
ale circuitelor
vectoriale închise ortogonal, cresc densitatea energiei pânã
la valorile
densitãtii de solid si închid ciclul prin zonele polare.
Echilibrul starilor cinetice
si potentiale din structura stelei este indisolubil. Densitatea uriasã
din structura
internã a stelei, generatã de circuitele vectoriale ortogonale,
descompune
succesiv starea de agregare a substantei, inglobând energia ei în
propriile circuite.
Prin urmare, geneza substantei este reversibilã: energie-substantã-energie.
Pe pãmânt, starea de agregare a elementele chimice si a compusii
lor, trec de
la starea de gaz la starea solidã si invers, functie de presiune
si temperarturã
(densitatea oscilatiilor). Proprietãtile specifice fiind proprietãtile
vectoriale ale
energiei. Apa spre exemplu, poate trece din starea de gaz în starea
lichidã,
apoi în starea solidã, gheatã si invers. Carbonul
trece din starea de gsz în
starea lichidã, apoi în starea solidã, grafit, diamant
si invers etc. In structura
internã a stelelor, stãrile de agregare ale elementelor
se descompun succesiv,
în energie cineticã si potentialã (magneticã
si electricã). Activitatea stelelor
demonsreazã cã geneza "materiei" este reversibilã,
dovadã fiind misterioasele