Cauza mareelor.
Cauza mareelor este exclusiv efectul relatiei dintre soarelui si planeta
pãmânt.
Relatia este spatiul vectorial orientat în circuite închise
ortogonal, numite
electrice si magnetice, care îsi comprimã reciproc densitatea
orientãrii.
Circuitul electric comprimat complet de circuitul magnetic, a devenit
nucleul
unei stele - soare. Circuitul magnetic, necomprimat de nucleu, a devenit
gradientul densitãtii spatiului vectorial, orientat în jurul
nucleului, devenit
sistem solar. “Câmpul magnetic” este deci, GRADIENTUL
DENSITATII
SPATIULUI VECTORIAL ORIENTAT, în crestere exponentialã spre
centru.
Directia si sensul orientãrii spatiului vectorial în gradient
este demonnstratã de
un instrument – busola magneticã. Protuberanta fotosferei
solare, a orientat
spatiul vectorial în circuite închise ortogonal, formând
în gradientul soarelui
o mica stea, planeta pãmânt. Protuberanta fotosferei din
mica stea, a format
în gradientul sau, luna. Prin urmare, gradientul pãmântului
este component al
gradientului sorelar. Luna este component în gradientul pãmântului.
Pentru rotatia pãmântului, emisfera luminatã este
o actiune a soarelului, care
succede continuu emisferele luminatã si întunecatã,
de la rãsãrit la apus.
Simultan cu lumina, succede si actiunea gradientului solar, producând
amplificarea densitãtii, o micã dilatare a emisferelor luminate
si întunecate.
Dilatarea emisferelor demonstreazã elasticitatea scoartei terestre,
cu variatia
densitãtii spatiului vectorial din gradientul pãmântului.
Evident, elasticitatea,
dilatarea este mai sensibilã în zona oceanelor. Aceste succesiuni,
produc mai multe efecte: mareele, efectul coriolis,
precesii si înclinarea planului de rotatie ale planetelor.