Variatia zilnicã a mãrimii pãmântului.
Existenta naturii este spatiul vectorial orientat în circuite închise orogonal,
care se comprimã reciproc (electrice si magnetice), si dau formã si
dimensiune unor structuri vectoriale, stele, planete, atomi si "circuite electrice".
Densitatea spatiului vectorial orientat în circuitul "magnetic", care nu este
comprimat de circuitul "electric" se destinde, formând gradientul densitãtii
spatiului orientat, în crestere exponentialã spre centrul structurii. Imensele
câmpuri magnetice, stelare si galactice sunt gradientele densitãtii spatiului
vectorial orientat în circuit închis si necomprimat de nucleul "electric".
Gradientul soarelui se extinde la doi ani luminã, formând sistemul solar, cu
planete si sateliti. Gradientul pãmântului a format initial o coajã, fotosfera.
Fotosfera a format o structurã vectorialã, Luna. Evoluând, fotosfera a
devenint cromosferã, cum este acum planeta jupiter. Cromosfera a evoluat,
devenind lavosferã. Lavosfera a compus desupra litosfera. Litosfera a
compus deaupra atmosfera. Atmosfera a compus regnul vegetai si regnul
animal. Toate aceste evolutii sunt exclusiv interactiuni ale proprietãtilor
vectoriale. Pãmântul este component în gradientul soarelui si Luna este
component în gradientul pãmântului. Deci, gradientul soarelui (magnetismul)
actioneazã asupra gradientului densitãtii pãmântului, stabilindu-i forma si
dimensiunea, invers nu. Viteza de miscare a Lunii pe orbitã, de peste trei mii
de km/h, întrerupe actiunea gradientului solar de douã ori pe revolutie. Pe orbita,
Luna se deplaseazã cu aceeasi vitezã, directie si sens, cu ale spatiului oriantat
în gadient. Cauza variatiei actiunii grredientului solar este viteza cu care
Luna traverseazã alte directii si sens, ale spatiului din gradientul solar.
Viteza Lunii variazã actiunea soarelui, prin scãderea densitãtii spatiului
vectorial orientat paralel, exact de directia miscãrii Lunii, portanta avioanelor.
Efectele variatiei, combinate cu rotatia pãmântului sunt mareele, efectul
Coriolis, precesiile si înclinarea planului de rotatie.
<