Politica civilizatiei
umane.
Civilizatia actualã dezvoltã si extinde continuu, structura
asezãrilor umane.
Civilizatia umanã vrea sã se dezvolte, dacã s-ar
poatea exponential.
Dezvoltarea si înmultirea populatiei umane, extinde si suprafetele
cultivate
agricol. Inevitabil extinderea are o limitã, când stricã
echilibrul climatic si
genereazã tulburãri sociale si rãzboaie. Logica este
extrem de simplã,
planeta pãmânt evolueazã, dar nu se dezvoltã,
nu se umflã ca un balon.
Civilizatia nu cunoaste cum produce pãmântul câmpul
magnetic.
Civilizatia umanã este absolut strãinã de functionarea
planetei si se întreabã
uimitã, de unde vine încãlzirea globalã si
de ce polii se desgheatã.
Astfel, civilizatia umanã nu cunoaste rolul pãdurilor în
relatia soare-pãmânt.
Oamenii naivi, sperã ca încãlzirea globalã
sã fie un fenomen trecãtor.
Realitatea aratã însã, o evolutie în avalansã,
esec al extinderii asezãrilor umane.
Planeta ar reveni la echilibrul climatic, dacã prin absurd, asezãrile
umane
dispar instantaneu, înlocuite cu pãdurile defrisate. Desigur,
existenta vietii pe
pãmânt este o secventã din evolutia ireversibilã
a planetei, planetele nu se pot
întoarce în soare unde s-au format. Deci, extinderea asezãrilor
umane,
a redus cu mii de ani existenta vietii pe pãmânt.