Evolutie si reproducere

Evolutie si reproducere
Evolutia (timpul) începe cu interactiuni (miscãri ondulatorii, energie) ale
proprietãtilor vectoriale (spatiul vectorial) si formarea circuiteler vectoriale
închise ortogonal, structuri vectoriale microscopice numite atomi de hidrogen.
Polaritãtile circuitelor vectoriale ortogonale (electrice si magnetice) si spectrul
de oscilatii sunt proprietãtile structurii atomului de hidrogen. Frecventele
spectrului cresc epre nucleu, unde devin fixate, circuite reci, energie potentialã
cu zero Kelvin. Spectrle atomilor de hidrogen au aceleasi "dimensiuni",
variabile functie de oscilatiile din spatiul vectorial înconjurator
(de temperaturã). In molecula de hidrogen, nucleele atomilor sunt legate de
atragerea polaritãtilor lor vectoriale în circuit închis - lagãturi nucleare
(nu schimb de electroni). Oscilatiile atomilor de hidrogen, în interactiune
cu spatiul vectorial, au reprodus multimea atomilor de hidrogen, care au
reprodus cu ei însisi circuite vectoriale închise ortogonal, structuri vectoriale
macroscopice numite stele. Stelele au dimensiuni variabile, functie de energia
potentialã a nucleelor lor electrice. Saltul de la structurile microscopice ale
hidrogenului, la structurile macroscopice stelare, a fost un salt al evolutiei.
Fortele centripete ale circuitelor vectoriale inchise ortogonal, prin polaritãtile
multimii atomilor de hidrogen, au generat presiune centripetã, mãrind
densitatea atomilor de hidrogen. Densitatea atomilor de hidrogen in crestere
spre centrul stelei, a devenit un mediu (plsmã), în care atomii de hidrogen
poduc fuziuni si fisiuni. Fuziunea si fisiunea moleculelor de hidrogen sunt
puternicile legãturi nucleare inchise si deschise cu arc electric, generând radiatii.
Stelele devenind puternice surse de radiatii, propagate in spatiul vectorial.
Radiatiile propagate în spatiul vectorial au devenit o alta proprietate a stelelor,
impreunã cu polaritãtile magnetice nord si sud, forta centripeta si PER.
PER, potentialul electric radial pozitiv, generat de forta centripetã, genereazã
forte de atragere (gravitatie), dar si puternice forte de respigere - vânt stelar.
In plasmã, nucleele atomior de hidrogen formeazã primele legãturi stabile -
atomi de heliu. Evident, legãturile nucleare sunt polaritãtile lor vectoriale în
circuit închis, nu schimbul de electroni. Sarcinile electrice au lezat ratiunea
oamenilor de stiintã. In densitatea atomilor de hidrogen din atmosferele stelare
se reproduc circuite vectoriele macroscopice închise ortogonal, cu proprietãti
stelare, cu PER, respinse puternic pe orbite, formând sisteme stelare si galactice.
Prin urmare, evolutia exitsentei naturii este o succesiune de reproduceri de
structuri oescilatorii, de la simplu la complex, de la polaritatea vectorialã,
la ratiune, la recunoasterea sinelui. Astfel, steaua numitã soare, reprodusã si
respinsã pe orbita galaxiei calea lactee, a reprodus la rândul ei stele mai mici,
numte planetele sistemului solar. Planetele, stelele mici, au reprodus la rândul
lor, stelute, numite sateliti. Datoritã radiatiilor emise si a lipsei aportului de
substantã (hranã), steua si stelutele pierd, scad frecventele oscilatiilor - pierd
energie. Planetele evolueazã astfel, de la starea gazoasã la starea lichidã si
solidã. Secventa esetialã din evolutie sunt conditiile fuziunii atomilor de
hidrogen, în elemente atomice tot mai grele, relevatã de abundenta elemtelor
atomice. Atractia centripetã depune succesiv straturi de sbstantã, pânã la
forma unei sfere solide. Durata evolutiei de la starea gazoasã la starea solidã,
variazã functie de marimea nucleului electric, de nivelul energiei potentiale din
spectrul energiei. Planetele din sistemul solar, aflate încã în stare gazoasã,
relevã realitatea. Pe aceastã duratã, energia potentialã a nucleului electric,
cu temperatura zero Kelvin si câmpul magnetic se diminueazã. Asa a evoluat
pãmântul, una din planetele sistemului solar, cu sol uscat si suprafete lichide,
oceane si mãri. Asa au evoluat sau vor evoelua la timpul lor si celelalte planete.
Din reactiile chimice ale mineralelor solide si lichide din mediul marin, au
evoluat structuri organice, regnul vegetal si regnul animal - biosfera.
A fost al doilea salt al evolutiei. In structurile organice, datoritã cresterii
complexitãtii legãturilor vectoriale, invinge cea mai putenicã si durabilã
legãturã - selectie naturalã, selectia artificialã fiind un "al doilea scrutin".
Selectia naturalã leagã numai fortele vectoriale care deschid calea calitãtii
evolutiei. Fotosinteza, interactiunile proprietãtilor vectoriale ale regnului
vegetal cu puternicile radiatii solare, stabileste conditiile climatice necesare
evolutiei. Radiatiile se opresc in fotosintezã, unde produc dezvoltarea
regnului vegetal. Se opresc si in rezonanta mineralelor, unde produc caldurã.
Regnul animal evolueazã în aceleasi conditii climatice, prin reproducere si
selectie naturalã, pânã la organizmele fiintelor umane inteligente. Radiatiile
solare si clima, extind structurile regnului vegetal pe tot uscatul. Organizmele
regnului animal, evoluate din regnul vegetal, au ca nutriment, structurile
vegetale si animale. Paradoxal, evolutia si dezvoltarea regnului animal se
produce prin disparitia regnului vegetal si implicit, prin schimbarea conditiilor
climatice! Prin urmare, existenta biosferei, a fiintele umane inteligente sunt o
mic? secvent? din evolutia spre o cunoastere inimaginabil?. Fiintele inteligente,
dispersate în pãdurile regnului vegetal, s-au organizat social în triburi si
repetând obiceiuri si sunete vocale articulate, au dezvoltat limbile vorbite.
Acum, asezãrile sociale devenite natiuni, ocupã proprietãti pe tot solul uscat,: apãrate armat, conservandu-si limba vorbitã. Evident, statele nationale nu mai
sunt dispersate, fiind demarcate de granite si comunicã încã în limbile nationale.
Fiintele inteligente fac exceptie de la evolutia prin selectie naturalã, sau spartanã,
fiind interzisã de conceptiile religioase, dând liber dezvoltãrii organizmelor cu
malformatii. Suprastructura neagrã a societãtii umane, a evoluat din practica
cersitului cu mâna intisã, a bufoneriei, a scamatoriei, a acrobatiei, etc.
Afaceristii, au vãzut în aceste practici, usurinta exploatãrii sentimentelor
umane: empatie, compasiune, smerenie, curiozitate, fricã, placere, etc.
Au transformat institutional aceste practici - în ministerul sportului, al culturii,
al cultelor, al sãnãtãtii, al armatei, al justitiei. Toate, cu edificiile specifice:
stadioane, teatre, cinema, religioase, cimitire, spitale, czãrmi, palate ale justitiei.
Pentru edificiile asezãrilor umane, au fost defrisate pãdurile regnului vegetal,
care conservau clima. Clima, conditiile existentei biosferei, a fiinteler umane,
este o secventã functionalã în evolutia structurii planetei, necunoscutã fiinteler
umane. Scimbarea climei, indreaptã gândurile oamenilor spre migrarea pe alte
planete. Viseazã OZN-uri, poate au si venit, dar au vãzut cã nu e bine...