Structura inimii

Structura inimii
Inima este interactiunea reciprocã dintre douã oscilatoare piezoelectrice. Este
un muschi compus din douã pompe, dreapta si stânga, separate de o structurã
suport numitã sept. Pompa din dreapta si pompa din stânga septului, au
fiecare câte douã camere, un atriu si un ventricul, cu volume variabile. Pompa
din stânga împinge sângele oxigenat pentru metabolism. Pompa din dreapta
împinge sângele rezultat din metabolism cãtre plãmâni, pentru reoxigenare si
circuitul se închide. Numi atriul din dreapta are o structurã celularã numitã
nod. Nodul transformã variatia presiunii din atriul drept în polaritãti electrice
aplicate pompelor, pentru a contracta si dilata alternativ volumul atrial si cel
ventricular. Ventriculul are douã valve care asigurã admisia si evacuareã sângelui.
Deci, în timp ce contractia ventriculului evacueazã sângele, dilatarea atriului
acumuleazã un nou volum de sânge pentru o nouã umplere a ventriculului.
Fenomenul piezoelectric
Alesandro Volta, repetând experientele lui Galvani, a constatat cã electricitatea
apãruta când muãchiul este în contact cu douã metale diferite nu este a
tesutului organic, ci a contactului dîntre metale. Volta a interpretat astfel
tesutul organic, drept mijlocul de contact dîntre cele douã metale diferite, pe
care l-a înlocuit pentru demonstratie, cu un alt mijloc, inventând pila electricã.
Volta a ignorat astfe efectol miscãrii tesutului organic. Aparitia pilei electrice a
demarat inventarea electronului, pentru a explica fenomenul electric si implicit
curentul sarcinilor electrice (nu existau alternative). Acum pot spune cã Luigi
Galvani a demonstrat prin experimentele sale, efectul piezoelectric, înainte de
a fi fost descoperit. Demonstratia lui Galvani a fost posibilã pentru cã, fenomenul
piezoelectric este esenta notiunii de animal, de miscare, de comprimare si dilatare, etc.
Oscilatorul piezoelectric
Proprietãtiile piezoelectrice consta în actiunea de comprimare si dilatare a
dimensiunii unei structuri pe o directie. comprimarea dimensiunii pe o directie,
refuleazã pe directia perpendicularã, pentru a conserva volumul. Modificarea
structurilor forteazã elesticitatea circuitelor vectoriale de legaturã dintre atomii
sau moleculele structurii, care pe suprafata refulatã se rup din lipsã de continuitate
si formeazã polaritãti deschise de un anuma semn. Cealaltã suprafatã refulatã
are polaritãtile deschise cu semnul opus. Rezultã cã structura trebuie sa aibã
o geometrie ordonatã vectorial, deoarece contractarea si dilatatrea inverseazã
semnele polaritãtilor. La încetarea actiunii, modificãrile dimensiunii revin la
normal, dar, elesticitatea circuitelor de legãtura continuã oscilatia, amortizatã
sau intretinutã, cu inversarea alternativã a smnului poarizãrii, sincron cu
dilatarea / comprimarea - acesta este oscilatorul piezoelectric.
Structuri piezoelectrice minerale si organice:
Structurile minerale sunt structuri atomice, cu frecventele oscilatiilor mari si
varatii ale dimensiunilor mici. Structurile organice sunt structuri moleculare,
cu frecventele oscilatiilor mici si varatii mai ale dimensiunilor. Inima este din
acest punct de vedere o asociatie de structuri piezoelectrice. Nodul atrial îsi
transmite polaritãtile electrice în mod direct pentru muschii atriikor si inversate,
pentru cei din ventricule.
Functia creazã organul
Organele corpului animal sunt create de functiile lor, prin selectie naturalã:
ghiare, pãr, pene, os, inimã etc. sunt evolutii ale functiilor lor. Astfel, inima,
muschiul cardiac si nodul sinusal sunt structuri moleculare izolatoare din
punct de vedere electric si au proprietãtiile piezoelectrice, caracteristice
cristalului de cuart, create de functiile lor.
Nervul
Energia cu proprietãti vectoriale a organizat micreoscopic, structuri materiale
formate din circuite vectoriale inchise. - atomi de hidrogen. La rândul lor,
atomii de hidrogen se leagã intre ei, prin aceleasi circuite vectoriale închise.
Macroscopic, corpurile cosmice interactioneazã între ele de la distantã, prin
fluxuri de energia cu proprietãti vectoriale, sub formã de circuite vectoriale
închise (magnetism) si deschise (polaritãti). Functionarea piezoelectricã a
inimii, aratã cã natura, energia cu proprietãti vectoriale, a creat un organ cu
functie de ghid izolant, prin care energia cu proprietãti vectoriale în circuit
deschis este transmisã la distantã - nerv. Energia cu proprietãti vectoriale în
circuit deschis, nu poate fi vazutã la microscop, ea fiind aceeasi naturã
energeticã ca si câmpul electrostatic. In schimb, ghidul energiei, "nervul",
având ca structurã aceeasi energie cu proprietãti vectoriale, dar în circuite
închise (electrice si magnetice), cu forme si dimensiuni materiale, poate fi
studiat la microscop. Nervul poate fi comparat cu un conductor electric
izolat, în care conductorul lipseste, fiind înlocuit de energia cu proprietãti
vectoriale în circuit deschis. Prin intermediul acestor "fire", nodul transmite
polaritãtile vectoriale direct cãtre atrii si inversate cãtre ventricule. Transmiterea
inversatã a polaritãtilor realizeazã functia de pompã, optimizatã de sept si de
cordajele tendinoase ale valvelor. Practic prin inversare, atriile acumuleazã
cantitatea de sange necesarã umplerii ventriculelor, atunci când acesta evacueazã
sângele, amortizând si variatia exageratã a presiunilor în circuitul sangvin.
Ritmul pulsatiilor inimii
Nodul atrial oscileazã la un echilibru normal, în raport cu mrimea organismului
animal, fiind actionat de variatia presiunii din atriu. La variatiile mari ale
presiunii, oscilatiile nodului cresc în amplitudine si frecventa scade. La
variatii mici ale presiunii, oscilatiile nodului scad în amplitudine si frecventa
creste. Metabolismul, reactiile chimice celulare, consumã energie (sânge
oxigenat) în functie de efort. Cresterea consumului de energie niveleazã
variatia presiunii în atriul drept si nodul atrial creste frecventa oscilatiilor,
asigurând debitul de sânge necesar metabolismului. Repausul reduce
consumul de energie, creste variatia presiunii în atriul drept si nodul atrial
reduce frecventa oscilatiilor, scazând debitul sangvin.
Muschii inimii joacã cum cântã nodul si nodul cântã cum joacã muschii.