Rotatia diferentialã
a soarelui.
Explicatia rotatiei diferentiale a gazului sferic solar.
Soarele se roteste ca si pãmântul, doar cã vteza de
rotatie a gazului scade
progresiv si simetric, de la ecuator spre latitudinile polare. Unuversul
este
energie vectorialã, a cãror interactiuni, legi ale fizicii
în mare parte cunoscute,
iau forme de "materie", de obiecte. Caracteristicele obiectului
soare sunt
forma sfericã, radiatia opticã, miscarea de rotatie si uriasul
câmp magnetic.
Desigur sunt efecte a unor cauze interne, ascunse în sfera de gaz.
Structura internã a soarelui este formatã din douã
circuite vectoriale inchise
ortogonal, "electrice si magnetice". Deci, uriasul câmp
magnetic, energie
cineticã este generat de un circuit electric, energie potentialã
echivalentã cu energia câmpului magnetic.
Circuitele fiind închise, genereazã fortã electromagneticã
centripetã.
Efectele fortei electromagnetice centripete.
Aceastã fortã este mumitã tensiune, fortã
electromotoare. Componenta
magneticã a fortei orienteazã si comprimã axial polaritãtile
atomilor din
componenta electricã a fortei. Fiecare componentã are propria
fortã
centripetã si circuitele lor ortogonale mãrginesc un spatiu
închis, în care
substanta este polarizatã, acceleratã si comprimatã
centripetal, formând
sfera gazoasã a soarelui. Substanta comprimatã îsi
intensificã oscilatiile si
emite radiatii optice. Forta electromagneticã centripetã,
traversând cu viteza
luminii substanta, o polarizeazã si formeazã potential electric
radial.
Potentialul electric radial fiind perpendicular în câmpul
magnetic,
genereazã fortã electromagneticã unghiularã
si roteste substanta polarizatã.
Acceleratia electromagneticã unghiularã produce cunoscuta
fortã centrifugã.
<Acceleratia electromagneticã unghiularã este involuntar
demonstratã pe
You Tube, substanta gazoasã fiind mercurul, rotit pentru a obtine
antigravitatie.>
Rotatia diferentialã a sferei solare.
Crestera exponentialã a presiunii electromagnetice spre centrul
soarelui,
determinã conversia inversã a energiei, din forma de materie
în densitatea
circuitelor electromagnetice. Astfel, densitatea de substantã,
oscilatiile
electromagentice si temperatura, toate tind spre zero absolut.
Substanta gazoasã ia o formã de cupolã înaltã
în jurul nucleului electric.
Stratul din sectiunea cupolei este mai gros la ecuator si tot mai subtire
spre
latitudinile polare. Configuratia sectiunii cupolei este generatã
în principal
de fortele de respingere dintre poaritãtile circuitelor deschise
ale polilor
magnetici, care dau formã lenticularã sistemului solar.
Spatiul dintre cupolã
si nucleul electric este închis de uriasa densitate si presiune
a circuitelor
electromagnetice ortogonale. (în univers, nucleele unor galaxii
sunt detasate
sau lipsite de substantã, numitele gãuri negre). Ca urmare
a dimensiunii
variabile din sectiunea cupolei si viteza acceleratiei generatã
de forta
electromagneticã unghiularã este în raport cu dimensiunea
sectiunii.
Prin urmare, rotatia diferentialã este generatã de compunerea
vectorialã a
fortelor electromagnetice centripetã si unghiularã. Fenomenul
se dovedeste
a fi universal, generat si la nivelul sistemelor stelare si galactice.
Unde existã
substantã, obiecte existã si fortele. Cele douã forte
se influenteazã reciproc,
spre un echilibru dinamic. In sistemul solar, produce miscarea planetelor
pe orbite, miscarea inelelor saturniene, desprinderea succesivã
a
planetelor reproduse de soare, imaginea cozilor cometare etc.
