Originea universului
Existenta este energie cu proprietãti vectoriale.
La originea universului sunt interactiunile proprietãtilor vectoriale,
transpuse
în circuite închise ortogonal, care dau formã realã
acestor circuite, numite
atom de hidrogen (materie). Cu atomii de hidrogen, interactiunile
proprietãtilor vectoriale ale energie au dezvoltat ceea ce numim
noi spatiu,
câmp de forte, stele, sisteme galactice, sisteme stellare - universul.
Evolutia
dezvoltãrii acestor structuri vectoriale, a universului este mãsura
numitã timp.
Forma de organizare a corpurilor universului sunt inteactiuni ale energiei
cineticã si potentialã, transpuse în circuite închise
ortogonal - electromgneti.
Densitatea energiei cinetice (magneticã) variazã cu raza
si compune prin
comprimarea densitãtii vectorilor orientati, starea potentialã
(electricã).
Stãrile cineticã si potentialã se compun continuu
si simultan una pe cealaltã cu
viteza luminii, constituind o unitate functionalã - un electromagnet.
Circuitul
magnetic fiind energie cineticã comprimã substanta, care
emite oscilatii vectoriale
optice, propagate omnidirectional în spatiul vectorial. Circuitul
potential
(electric) este lipsit de oscilatii (0K), dar este vizibil ca un obiect
întunecat,
datoritã uriasei densitãtii a vectorilor orientati. Aceastã
structurã functionalã
(electromagnet) reprezintã modelul obiectelor astronomice, cu capacitate
de
reproducere. Structura obiectelor astronomice prezintã un spectru
al densitãtii
energiei cinetice, cu maxime în stratul de plasmã si minime
la extremitãti
(centru si periferie). Electromagnetul astronomic propagã în
spatiul vectorial,
orientarea câmpului sãu electric si magnetic pe mari distante.
Câmpul fiind
circuite electrice si magnetice închise ortogonal, genereazã
forte electromagnetice
centripete. Fortele centripete polarizeazã, accelereazã
si comprimã sferic
atomii de hidrogen. Astfel, cresterea densitãtii si a presiunii
gazului amplificã
densitatea oscilatiilor, a energiei cinetice, la o limitã maximã
numitã temperaturã.
Fortele electromagnetce cresc continuu presiunea, care atenueazã
densitatea
oscilatiilor, deci a energiei cinetice (a temperaturii). Energia cineticã
este
convertitã asfel, în energie potentialã, în
electroid cu temperaturã de 0K.
Esenta si efectul energiei.
Existenta este energie cu proprietãti vectoriale.
Esenta energiei sunt proprietãtile vectorilor, incognoscibile.
Efectul energiei este universului, obiectele astronomice cu structuri
formate
din interactiunile proprietãtilor vectoriale. Obiectele astronomice
sunt vãzute
ca simple sfere de gaz incandescent. Dar, în interior sunt organizate
functional, de circuite vectoriale închise ortogonal, ca electromagneti
cu capacitate de reproducere prin inductie electromagneticã.
Exemplu:
O stea de mari dimensiuni eliminãîn plan ecuatorial cantitãti
succesive
de substamtã, în care induc struturi de stele, formând
brate de galaxie.
O stea din bratelele galaxiei eliminã în plan ecuatorial
cantitãti succesive
de substantã, în care induc structuri de planete, formând
sisteme stelare
O planetã din sistemul stelar eliminã în plan ecuatorial
cantitãti succesive
de substantã, în care induc structuri cu circuite ortogonale,fomând
sateliti.
Evident, obiectele reproduse, cu magntismul indus de puternicul magntism
