Simple jucãrii
Elevi, studenti, colective de cercetare, pot intra în atmosfera de lucru a lui Stephen Gray, Oersted, Faraday, Hetz, de atunci când încercau cele mai ciudate experimente pentru cercetarea fenomenului electric si magnetic.
Acum, tema este gravitatia, detectarea propagãrii spatiului (a acceleratiei centripete)
In teoria FLUEN, gravitatia este un efect al spatiului, al fortelor de atragere si respingere dintre vectorii existentã.
Dacã acesti vectori sunt aranjati în conditii ordonate, în aplicatii tehnice, ei interactioneazã si produc efecte.
Asa avem electromagnet, microfon, difuzor, motor electric, luminã, etc.
Un corp în miscare de rotatie, "aranjeazã" vectorii circular în jurul sãu si aranjamentul se propagã spre centru, cu viteza "c" - este o aplicatie a naturii si produce o acceleratie centripetã.
Spatiul îsi ascunde propagarea, în continuitate si monotonie si creazã iluzia de atractie.
Propagarea produce un sir de efecte:
- Polarizeazã, antreneazã si comprimã gazele rarefiate (ionosfera terestrã, coroana solarã)
- Accelereazã substanta spre centru si produce miscarea de vârtej.
- Electrizeazã si comprimã mediul (presiune atmosfericã, fulgere, cutremure)
- Amplificã presiunea si temperatura substantei concentrate (finalul propagãrii)
Pentru cercetarea acestor interactiuni, se pot imagina o multime de experimente, simple jucãrii, sau proiecte complexe, electrostatice, electrodinamice si termice.
Unele demonstratii sunt deja cunoscute, lipsind doar interpretarea.
Astfel, o jucãrie pusa în miscare de rotatie (titirez), aratã forta centripetã.
O razã de luminã trimisã în sensul propagãrii spatiului (a suportului), "se grãbeste" si se deplaseazã spre albastru.
Trimisã împoriva propagãrii, "oboseste" si se deplaseazã spre rosu.
De pe o planetã, predominã deplasarea spre rosu.
Dar, de pe o stea… am fi dispusi sã credem cã "universul se contractã" (logica, în desenul de mai jos).
O idee din multe posibile:
Un vas izolant, cubic, asezat pe un cântar.
Vasul umplut cu electrolit sau gaz ionizant, va fi pus între armãturile unui condensator, alimentate cu o tensiune de polarizare.
Se cerceteazã dacã greutatea electrolitului depinde de intensitatea si de orientarea polarizãrii în planul orizontal.
<
>

Spiritul gravitatiei
Detectăm gravitatia, în greutatea corpurilor si in căderea lor accelerată
Pentru Sir Isaac Newton, greutatea este atractie, un spirit (legatură, fortă) care pătrunde până în centrul pământului.
Căutăm explicatia acestui spirit:
Priviti soarele!
O sferă de lumină, ce clocoteste continuu de miliarde de ani!
Cum explicăm acest fenomen?
O cantitate de "combustibil" care tot arde de miliarde de ani?
Transformări nucleare?
Oricum, "focul" trebuia să se fi stins demult!
Explicatie logică:
"Focul", este doar o secventă dintr-un proces continuu de circulatie a energiei, a fluenului, asa cum apa unui râu de munte, este doar o secventă din circulatia sa în natură.
Acest proces este gravitatia. Forte de atragere si respingere, actionează continuu cu viteza "c", cu functii de accelerare, de antrenare în vârtej, de polarizare-electrizare si de comprimare a substantei întro sferă de foc.
Gravitatia este micro si macroscopic, o proprietate a spatiului, sursa functionării oscilatiilor si sistemelor planetare (a universului).
Masa în sine si câmpul ei magnetic si electric, sunt tot secvente (efecte) ale spiritului gravitational
Natura este unică!
Spatiul, vectorii existentă cu forte de atragere si respingere (curent si tensiune), sunt aceeasi în oscilatoare (atomi), în radiatii, ca si în gravitatie.
Toate interactionează electromagnetic cu viteza "c".
Particuleritatea interactiunii gravitationale, a acceleratiei centripete, este monotonia si dimensiunile cosmice.