Eclipsa de Soare.
Luna relevã "vizibil", ca eclipsa de Soare, eclipsa luminii
soarelui,
ca si mareele sunt actiuni permanente ale Soarelui asupra Pãmântului.
Eclipsa de Soare cea mai importantã, care a produs biosfera, ziua
si noaptea,
o produce rotatia Pãmântului.. Mareele sunt provocate de
Lunã prin rotatia
sa, simultan cu Pãnântul, prin "eclipsarea" altei
actiuni a Soarelui aspra
Pãmântului. Pãmântul este o planetã,
componentã a sistemului Solar.
Sistemul Solar este gradientul densitãtii spatiului vectorial orientat,
câmpul
magnetic al Soarelui. Densitatea spatiului vectorial orientat în
gradient
(câmpul magnetic), creste exponential spre nucleul (electric) Soarelui.
Orbita Pãmântului are o anumita densitate a spatiului orientat
în gradient,
legãtura planetei în sistem. Densitatea spatiului din orbitã,
amplificã densitatea
spatiului vectorial orientat în gradientul Pãmântului,
mãrinndu-i dimensiunea,
maree naximã. Luna, când trverseazã spatiul vectorial
orientat în orbitã
(cvadratura), produce "eclipsa" spatiului din orbitã
si dimensiunea Pãmântului
scade simultan cu nivelul oceanelor, mareea minimã. Deci, miscarea
Lunii
intrerupe traversarea spatiului vectorial din orbitã de douã
ori pe zi, producând
variatia dimensiunii Pãmântului, inclusiv mareele. Aceste
fenomene, care
se produc de mii si milioane de ani sunt constantele functionarii planetei.
Clorofila oceanelor, a regnului vegetal, al padurilor si circulatia apei,
stabileste
o altã constantã, echilibrul climatic. Echilibrul climatic
rezultã din efectele
interactunii luminii cu Pãmântul: Luminã/clorofilã
produce structuri vegetale,
clima si structura atmosferei, propice biosferei. Luminã/minerale
produce
propriile spectre termice, clima caldã, fuerbinte. Revolutia industrialã
a facut
posibilã dezvoltarea, extinderea asezãrilor umane si implicit
defrisarea
suprafetelor împãdurite, înlocuite cu structuri minerale.
Acum, trãim consecintele.