Extensii.
In structurile vectoriale macroscopice, în stele, structurile microscopice,
hidrogenul, fotosfera, pot fi considerate structuri adãugate "parazite".
Gradientul densitãtii spatiului vectorial orientat, doar gãzduieste
fotosfera.
Extensia se referã la activitate si la evolutia stãrii de
parazit a fotosferei.
Principala activitate a fotosferei este dinamica hidrogenului, protuberantele.
Miscarea hidrogenului în protuberante, orienteazã spatiul
vectorial în circuite
închise ortogonal, devenite noi structuri vectoriale macroscopice,
noi stele.
Protuberantele fotosferei stelare pot forma astfel, sisteme galactice
si stelare.
Imensul gradient al unei galaxii fãrã stratul fotosferic,
a descoperit nucleul
electric (gaura neagrã), înconjurat de densitatea
energiei întunecate.
Interesantã este evolutia structurilor parazite în sistemul
stelar, cum este
Soarele. Protuberantele fotosferei solare, au format stele mai mici,
care au format la rândul lor sateliti, devenind sisteme planetare.
Unul din sistemele planetare a fost pãmântul, având
un satelit, Luna.
Starea de parazit a fotosferei este acum lavosfra, cu dinamica formãrii
legãturilor de hidrogen, în compunerea si decompunerea elementelor
native.
Elementele compuse cresc densitatea spatiului în structuri si sunt
miscate
spre sfera întunecatã, de regula Arhimede. Densitatea spatiului
vectorial al
sferei întunetate, orienteazã si decompun legãturile
hidrogenului din
elemente, le scad densitatea si sunt miscate ascendent de regula Arhimede,
Aceasta dinamicã este activitatea lavosferei, mentine o temperatura
relativ
constantã si formeazã cu elementele native litosfera, scoarta
terestrã.
"Protuberantele" lavosferei sunt aici eruptii vucanice, seisme
si oscilatii
ale litosferei, înregistrate de seismografe. Evolutia structurilor
parazite continuã cu biosfera, cu regnul vegetal, care a format
clima
si oxigenarea atmosfei, pentru regnul animal si civilizatia umanã...