Alternative.
Interpretarea vectorialã
Electrostatica demonstreazã cã douã corpuri interactioneazã
la distantã.
Cele douã corpuri se atrag, sau se resping de la distantã, cu
o anumitã fortã
Aceste interactiuni se produc atunci când sunt frecate de “ceva”.
Frecarea deschide corpului proprietatea interactiunii – forta.
Forta de atragere sau respingere, depinde de “natura corpului”.
Douã corpuri de aceeasi naturã, îsi deschid forte de respingere
reciprocã.
Corpurile de naturã diferitã, îsi deschid forte de atragere
reciprocã.
Electrostatica identificaã în aceste interactiuni proprietãti
de vectori :
directie, sens si fortã.
Prin urmare, actiunea frec?rii deschide corpului una din polarit?tile vectorilor,
descoperind natura corpului – structurã de vectori.
Vectorul existentã
Existenta este energie cu proprietãti de vectori.
Vectorul este reprezentat grafic printr-o sageatã.
Sãgeata este numai simbolul de lucru cu proprietãtile vectorului.
Proprietatea de atragere sau respingere dintre polaritãtile vectorilor
este energie,
actiune – originea fortelor din univers.
Natura proprietãtilor vectoriale este inaccesibilã cunoasterii,
desi sunt concret demonstrate de experiment.
Luãm în mâini doi magneti, îi apropiem si vom constata
prin simturi,
forta de atragere sau respingere. Percepem efectele, altceva nimic!
Interactiunea celor doi magneti, se transmite la distantã
prin intermediul vectorilor (prin spatiu).
Forta electromagneticã este deasemeni, demonstratã de
un experiment cu doi magneti,
dintre care unul este “electromagnet”.
Fenomenul este argumentat prin regula mâinii drepte, a mâinii
stangi, a burghiului etc.
In realitate este proprietatea vectorilor de a se înconjura reciproc,
prin circuite închise - proprietatea de ortogonalitate.
Cele patru proprietãti vectoriale sunt suficiente pentru organizarea
structurii universului,
de la densitatea spatiului, la densitatea electroidului (“nucleul de
fier”).
Densitatea uriasã a vectorilor (a energiei) în electroid este
efectul presiunii fantastice
a acceleratiei electromagnetice centripate (a gravitatiei).
Presiunea acceleratiei electromagnetice centripate orienteazã vectorii
electroidului
în acelasi sens, pânã la disparitia oscilatiilor (0K).
Proprietãtile vectorilor organizeazã unitar fenomenele si legile
naturii,
electricitate, magnetism, forte, radiatii, dar interpretate diferit de cele
oficiale.
Douã exemple:
Electricitate. In fata evidentei, a fulgerului, a fost inventat “curentul
sarcinilor electrice”.
Magnetism. In fata evidentei, a existentei magnetismului terestru,
a fost inventat “nucleul de fier”.
Argumentul nucleului de fier este magnetita, acceptat în lipsa unei
alternatve (ca si gravitatia).
Magnetita este un aliaj din familia fierului. magnetizat cândva de un
câmp magnetic deja existent.
