Realitate.
Evolutia interpretãrii fenomenelor naturii.
Câmpul magnetic este spatiu vectorial orientat în circuit
închis prin axa
magneticã. Echilibrul dintre fortele de respingere si atragere
din ecuatorul
câmpului magnetic se modificã spre centrul stelei, prin cresterea
fortelor de
atragere. Cresterea fortelor de atragere determinã crestera densitãtii
de
orientare a spatiului vectorial. Rezultã cã, forta vectorialã
centripetã nu este
o deplasare a spatiului vectorial spre centrul stelei, ci crestere a densitãtii
de
orientare a spatiului. Cresterea o produce câmpul magnetic deschis
si
propagat curbiliniu din axa magneticã, care închide circuite
în spatiul
vectorial, de la axa magneticã pânã la ecuatorul câmpului
magnetic, dându-i
forma lenticularã. Deci, densitatea de orientare a spatiului vectorial
descrie
o curbã relativ stabilã, cu cresterea densitãtii
spre centrul stelei. Spatiul
vectorial este mediul oscilant, care propagã omnidirctional spectre
de
frecvente. In densitatea crescutã la o anumitã valoare,
oscilatiile produc
vârtejuri si structuri vectoriale microscopice, hidrogen. Odatã
cu multimea
gazului de hidrogen, densitatea numitã presiune, creste exponential
spre
centrul stelei. Cresterea densitãtii în stratul de hidrogen
produce reactii de
compunere si descompunere a structurilor de hidrogen si un imens spectru
de radiatii. In acest strat numit fotosferã, energia potentialã
a structurilr de
hidrohen este transformatã continuu în energie cineticã,
în oscilatii,
în luminã. Oscilatiile emise de fata interioarã a
fotosferei sunt diminuate si
incluse în uriasa densitate de orientare a spatului vectorial. Uriasa
densitate